newsletter rss
Reevolutie – putin altfel
valoare
Prima metodă prin care estimezi inteligenţa unui conducător este aceea de a vedea ce fel de oameni îl înconjoară - Niccolo Machiavelii
Inscrie-te Login

El este singurul …

May 20th, 2016 | Categorii: Blog, Home items, Uncategorized | adrian | Comenteaza

Când auzi de la o mulțime de oameni că „El este singurul care” mă gândesc la câțiva care „sunt singurul”: Putin, Kim sau Erdogan. M-am uitat pe clipurile postate pe siteul lui Nicușor Dan (https://nicusordan.ro/sustinatori/) și m-am speriat. Sunt mulți cei care vorbesc despre „singurul” care poate, care vrea, care etc. De apreciat, însă, ceea ce spune Dobro, de departe, dintre toate explicațiile, cea care m-ar putea, cumva, convinge să mă duc la vot.

Revenind la „fenomenul” Nicușor Dan, sunt lucruri care îmi plac și lucruri care mă îngrijorează. Deja „elita” a stabilit cine ar trebui să fie următorul primar și, dacă mă uit la restul candidaților, o să votez cu Nicușor Dan din frica și mai mare pe care mi-o inspiră ceilalți, în frunte cu nulitatea absolută: Gabi Firea. Pe lângă declarațiile pompoase și laude care aduc aminte de mari cârmaci care au făcut și au dres, nu văd nimic foarte consistent care să mă convingă de faptul că Nicușor Dan ar putea fi un bun primar. Simplul fapt că s-a bătut cu neghiobii care au gestionat până acum Bucureștiul, lucru pentru care îi mulțumesc și pentru care are toată admirația mea, nu înseamnă că o să fie un bun primar. Sunt două lucruri atât de diferite iar dorința de a se transforma din „câine de pază” (cel mai bun câine de pază, indiscutabil) în ceea ce a făcut obiectul „pazei” mi se pare o neadecvare și o neînțelegere a modului în care merge lumea (bine sau rău). Cu Nicușor Dan la primărie sunt două variante, ambele proaste (deși una dintre ele este mai bună decât orice altceva s-ar întâmpla sub alții):

1. Ori Nicușor Dan va ceda presiunilor și va dezamăgi. Nu înseamnă că va face lucruri ilegale ci că trebuie să facă niște compromisuri pe care acum nu le face. Aici intervine și, ceea ce consider eu că este o mare problemă, lipsa unei discuții cu celelalte partide, niciun compromis cu niște oameni care, deși nu ne plac, ne vor conduce în continuare, pentru că doar nu o să le facă Nicușor Dan pe toate.

2. Fie Nicușor Dan nu va reuși să facă nimic iar Bucureștiul va rămâne așa cum e acum încă 4 ani.

Niciun partid politic nu va risca să-l ajute, îi va pune bețe în roate cât o să poată de mult, dacă până acum pericolul pe care îl reprezenta era marginal, câțiva oameni cu interese imobiliare au pierdut niște oportunități și nimic altceva, un succes al lui Nicușor Dan nu va fi tolerat pentru că va deschide o cutie a Pandorei. N-a trecut nici jumătate de an de la investirea unui guvern tehnocrat, pe un val de presiune publică rară în România ultimilor 25 de ani, și deja lucrurile au început să se reașeze, PSD scoate colții, PNL are senzația că scoate colții (pe care nu-i mai are pentru că PSD i-a scos de tot după ce PNL a avut incredibil de proasta inspirație de a face alianță cu ei) iar ceilalți deja nu mai contează.

Nicușor Dan face aceeași mare greșeală pe care au făcut-o cei care s-au aruncat în malaxorul politicii, nu încheagă o echipă, nu ia pe nimeni de mână cu care să alerge și să spună: uite, ăștia 100 sunt mai buni decât mine. Toți vor să fie șefi, toți vor în lumina reflectoarelor iar în spatele lor nu se mai vede nimic. Dacă Nicușor Dan dispare mâine s-a dus dracului toată ideea pe care are senzația că o întruchipează.

Tipul de vedetă singuratică în politică nu mă convinge, poate obține niște victorii în bătălii mici și se poate lăuda cu ele dar nimic mai mult. Sistemul: „el e singurul care” nu a funcționat niciodată eficient și fără victime în istoria lumii. Simplul fapt că nu există politicieni fără pată spune multe nu despre oamenii care fac politică ci despre ce înseamnă, în realitate, această meserie. Când această meserie, absolut mizerabilă, se alege cu lucrători gen: Dragnea, Băsescu, Lenuța, Victoraș, Iliescu, Oprea, și lista poate continua, atunci combinația este mortală, la propriu.

Politicienii români, cei cu un anumit grad de vizibilitate, sunt niște nulități absolute, niște persoane de cea mai joasă speță și fără nicio idee despre ce înseamnă să conduci un grup de oameni. Pentru ei viitorul înseamnă un cont gras la bancă sau, în cel mai bun caz, aducerea României la starea Occidentului de acum o sută și ceva de ani (acum suntem în Evul Mediu, duceți-vă la țară, unde locuiesc peste jumătatea din oamenii care populează țara asta, să vedeți). Nu există nicio viziune despre nimic doar că nici Nicușor dar nu propune o viziune viabilă care să mă relaxeze, privesc încordat cum un eventual succes al lui n-ar aduce decât puțin exotism și o nouă provocare pentru Dragnea și compania, o provocare pentru care, cred, i-a pregătit ceea ce s-a întâmplat în ultimii 4-5 ani.

Lipsa unei autoironii fine este un indicator foarte important în ceea ce-i privește pe oamenii politici. Fără o autoironie care să ne dovedească faptul că oamenii ăștia sunt conștienți de propriile limite și nu se cred semizei, e greu să convingi cu adevărat. Înțeleg nevoia oamenilor de a avea un model, Nicușor Dan este, în acest moment, un model dar nu unul care să reușească să schimbe ceva în România.

O să votez cu Nicușor Dan însă n-am iluzii, mai mult, chiar dacă va reuși (ceea ce-mi doresc foarte mult, nu pentru el ci pentru mine și cei din jurul meu) o să fie un caz izolat pentru că nu construiește o idee ci promovează o persoană și asta este cea mai mare greșeală pe care o poate face un politician plin de bune intenții.

Comenteaza